Ce este 2% ?

Prin intermediul prevederii 2% din Codul Fiscal, contribuabilii persoane fizice au posibilitatea sa directioneze 2% din impozitul pe venit catre o entitate nonprofit infiintata conform ordonantei 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

2% este un sistem prin care cetatenii au posibilitatea sa decida in mod direct ce se intampla cu impozitele lor. Acesti bani oricum aveau o alta destinatie decat bugetul tau dar acum poti decide de catre cine si cum vor fi cheltuiti. 
Practic acest lucru nu te costa nimic!

Poti si tu sa contribui direct la strangerea unor fonduri care vor fi utilizate pentru promovarea speologiei! A.S. Prusik Timisoara este o organizatie non-profit ce se ocupa cu explorarea, inventarierea si protejarea pesterilor, insa nu neglijaza educatia ecologica si protectia mediului inconjurator. Asociatia incearca sa popularizeze acest domeniu extrem de vast si de interesant.

Ce ai de facut ?

Daca te-ai decis sa directionezi 2% din impozitul pe venit ce il platesti la stat catre noi, AS Prusik Timisoara, va trebui sa urmezi urmatorii pasi :

Pasul 1: Sa completezi, in functie de caz, una din cele 2 tipuri de declaratii 230 , respectiv 200 . Declaratiile se completeaza in functie de sursa dvs de venit: [TEMPORAR FISIERELE NU SUNT DISPONIBILE, REVENIM]

  • daca ai venituri din salarii se completeaza declaratia 230. Pentru a completa aceasta declaratie aveti nevoie de datele dumneavoastra de identificare, precum si de datele de identificare ale asociatiei Prusik: 

    Nume Asociatia Speologica Prusik Timisoara
    Cod fiscal 8789407
    Cont bancar(IBAN) RO58 CECE TM14 30RO N078 6905, CEC Timisoara

    Nu va faceti probleme daca nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit. Va fi calculata de catre organele fiscale. Puteti lasa casuta necompletata.



  • daca ai venituri din alte surse (cedarea folosintei bunurilor, drepturi de autor, etc) se completeaza declaratia 200.
    Nu va faceti probleme daca nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit. Va fi calculata de catre organele fiscale. Puteti lasa casuta necompletata.


Pasul 2: Trimite declaratia prin posta la administratia fiscala de care apartii ( in raza careia domiciliezi ) prin scrisoare recomandata sau depune-o personal , pana la 25 mai 2014! 

Adresa administratiei fiscale Timis: 
str. Gheorghe Lazar, nr. 9 B, Timisoara, Jud. Timis, cod postal 300081

Nu te-am convins ca bani tai se vor folosi in scopuri nobile? Te invitam sa ne cunosti mai bine in fiecare marti incepand cu orele 18.30 la sediul nostru din Strada Dacilor nr. 13. (Zona Traian)

Nu ai inca venituri propii?

Nici o problema! Convinge-ti rudele, prietenii, cunostintele sa investeasca in domeniul care te pasioneaza. 

Si tu poti decide unde merg 2 % din impozitele tale!

Detalii suplimentare despre prevederea 2% poti obtine de pe site-ul www.doilasuta.ro

Nu ezitati sa ne contactati pentru ajutor! (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.)


 Membri ONORIFICI:

 

Gherman Vasile;  Maruia Ioan Liviu;  Oprin Adrian; Tudor Ion;  Vuia Florin

 

Membri CORESPONDENTI:

 Kenesz Marius;  Hulban Anamaria (Axinte);  Ciherean Danut Ioan;  Iosza Grigore;  Jumanca Virgil;  Oprin Simona

 Fosti Membri:

 

Daniel Gyure; Daniel Maior, Mihai Petrascu;  Lavinia Pascu;  Timea Papp;  Marius Paniti;  Lucian Sandu;  Dan Gaita;  Ioana Clonta;  Diana Federenciuc;  Adelina Baran;  Cristian Brecica;  Petronela Bugan;  Flavius Dobren;  Harold Klausz;  Florin Laudat;  Ioan Neag;  Mihaela Terniceanu;  Ionel Velciov;  Dana Pascariu;  Raluca Stroe;  Mihaela Micula;  Sorin Silaghi;  Anuta Mecles;  Octavian Ternauciuc;  Enrico Deliomini;  Oana Duduia;  Mihaela Parvulescu;  Costinela Nistor;  Mihaela Tarcea;  Tiberiu Tarcea;  Cioplea Rodica;  Axinte Ioana;  Ardelean Florina Minodora;  Barbu Lucian Sorin;  Baziliuc Adrian;  Bedo Adrian;  Bobei Bianca Victoria;  Bocea Laura;  Boer Pompilia Corina;  Broscareanu Iasmina;  Bujdoso Adriana;  Buliga Daniel;  Buzgar Cristina;  Chioreanu Oana Raluca;  Chitu Toma;  Ciolca Anca;  Cioplea Radu;  Ciursa Tina;  Cocoroiu Dumitru;  Codru Cosmin;  Cosoran Paula Madalina;  Costescu Ioan;  Costescu Lucian;  Cotuna Radu Vasile;  Covaci Lucian Ioan;  Crainic Florin;  Csaszar Zoltan Nicolae;  Csergo Attila Levente;  Cucu Bogdan Ion;  Curtuti Cristian Alexandru;  Damian Daniela;  Dan Cristina;  Dobrescu George Ovidiu;  Dumbrava Razvan;  Dumitrescu Dan Catalin;  Fitu Sorin;  Fodor Eva;  Frandes Vasile;  Gaspar Stefan;  Gecse Andrei;  Gergely Raul;  Gherega Liliana;  Golcea Oana;  Golub Ivona;  Haier Robert;  Harciu Mihaela;  Hent Alexandru;  Herbei Andreea;  Ignat Tiberius;  Ilici Jivan;  Ilies Benjamin;  Ioan Andoni;  Ionescu Timeea;  Iovin Delia;  Irimies Ciprian;  Jianu Ionel Emanuel;  Jumanca Octavia;  Jury Maria;  Kerti Csaba Antal;  Lechintan Anamaria Loredana;  luts robert;  Malita Calin;  Man Lucian Adrian;  Maniu Adrian Manole Alexandra;  Marcu Dorinel;  Mares Miradela;  Martin Ioana;  Maseck Liviu Carol;  Matei Adrian Eduard;  Mihai Calin;  Mihalcea C-Tin Gigi;  Miloiu Mihai;  Mirauta Valerian Nicolae;  Mnerie Bogdan;  Mos Alin;  Muntean Danut Petru;  Nagy Istvan;  Nedelea Carlo Rafael;  Nichitus Catalin;  Onaca Alexandru;  Oprea Cristian;  Oros Razvan;  Palkovacs Attila;  Pantos Dan;  Parvu Felix Daniel;  Paulescu Aurel;  Pauliuc Dolores;  Petrovai Nelu;  Petrovici Mihai Ovidiu;  Pirvut Gianny;  Plesa Daniel Mihai;  Pordea Dan;  Porganszki Eva;  Prehar Flavius;  Putnoky Ligia Mina;  Raceanu Dan;  Racota Adrian;  Racoviceanu Mihaela;  Raducan Marian Alin;  Ramneantu Andrei Lucian;  Rez Adelheid- Irene;  Roatis Maria Bianca;  Rognean Adrian;  Rosocha Nadia;  Sain Nicolae Victor;  Samson Cristina Maria Scholtz Christine;  Scriuba Octavian Mihai;  Sfetcu Ovidiu;  Sparing Cristina;  Spiridon Mihaela;  Spiru Daniel;  Stamate Alexandra;  Stefan Anamaria;  Stoia Radu Dragos;  Stoianovici Sasa- Liviu;  Susan Simona;  Szabo Angela;  Szabo Dezideriu;  Tarnoczi Andreea- Daniela;  Todor Adriana;  Toma Octavian;  Tomici Clara;  Tudor Natalia Milena;  Vrajitor Anca;  Leschian Mircea;  Buduran Simona Elena;  Ghercea Adrian;  Hurmuz Gianina;  Flutar Bogdan;  Ghitescu Alice;  Gridan Roberta;  Petreus Daniel;  Sandu Daniela;  Sulea Tania Antoaneta;  Ivan Marian;   Sorina Sabau;   Onea Theodor.

Tel:  Adi Ghercea- 0729651906

 E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Locatia pe Google Maps AICI

 

 

Administrare website - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

A B C D E F G H I L M P R S T V


A

abri - gol natural cu latimea deschiderii mai mare decat adancimea golului
acetilena - gazul rezultat din reactia carbidului cu apa, folosit ca sursa de lumina
amaraj - punctele de care se leaga coarda de perete
aven - cavitate verticala, ce necesita tehnica de coborare

B

biospeologie - stiinta care se ocupa cu studiul faunei si florei din pestera
blocator de mana, poignee - dispozitiv mecanic folosit pentru urcarea pe coarda
blocator de piept, crol - dispozitiv mecanic folosit pentru urcarea pe coarda
brener - arzator pentru flacara de acetilea
bucla - bucata de coarda sau chinga, avand capetele innodate sau cusute intre ele 

C

calcar - roca sedimentara dizolvabila ce permite dezvoltarea pesterilor
carst - denumire generica data unei regiuni cu relief caracteristic format in roci solubile (calcare, dolomite, sare, gips, etc) 
calcit - mineral (carbonat de calciu), cel mai intalnit in pestera
cap de put - partea superioara a unei galeri verticale. Termenul se folosete in echiparea TSA 
carbid - carbura de calciu, material folosit pentru iluminat in pestera. In reactie cu apa produce acetilena
carstologie - stiinta care se ocupa cu relieful format pe roci solubile
cartografie - disciplina care se ocupa de tehnica intocmirii, redactarii si editarii hartilor si a planurilor topografice
chei - sector ingust dintr-o vale cu versanti stancosi, inalti si abrupti (formati indeosebi din roci calcaroase) 
chiropterologie - stiinta care se ocupa cu studiul liliecilor
clinometru - instrument cu care se masoara panta
coborator - dipozitiv mecanic folosit pentru cobararea pe coarda
coloana - formatiune rezultata prin picurare, formata din unirea unei stalagmite cu o stalagtita

D
decrosare - tehnica de scoatere a unui accidentat de pe coarda 
demirond - veriga semicirculara folosita pentru inchiderea hamului speologic si atasarea restului de echipamente
diaclaza - fisura majora, verticala a stratelor de roca, intalnita des in pesteri

E

echipament colectiv - totalul de echipamente necesare parcurgerii unei pesteri verticale pe langa echipamentul individual
echipament individual - echipamentul folosit de un speolog in parcurgerea verticalelor
endocarst - stiinta ce studiaza fenomenele din interiorul unui masiv carstic
exocarst - stiinta ce studiaza fenomenele din exteriorul unui masiv carstic

F

formatiune - termen general folosit pentru depunerile calcitice de pe peretii pesterilor (ex: stalagmite, stalagtite, helictite, etc)

G

galerie - gol subteran in forma de tunel 
gaura de soarece - portiune ingusta intr-o galerie ce ingreuneaza inaintarea prin pestera
grohotis - acumulari de fragmente, de roci de dimensiuni diferite provenite din dezagregare fizica 
guano - excrement de liliac, bogat in fosfor, folosit ca si ingrasamant natural

H


helictite - formatiune calcitica ce se ramifica in toate directiile, netinand cont de gravitatie
horn - galerie verticala ascendenta
huda - regionalism folosit ca sinonim pentru pestera 

I


initiator - cadru al scolii romane de speologie ce preda tehnici speologice alpine
izbuc - izvor cu debit mare intalnit in zone carstice
izopren, izolir - saltea termoizolatoare pe care se doarme 
izvor - locul de iesire la suprafata a unei ape dintr-o panza freatica.


L

 
laminor - galerie lata si foarte joasa
lonja - bucata de coarda dinamica folosita pentru autoasigurare
lapiez, lapiaz - orice forma de dizolvare chimica intalnita in carst

M

marmite - forma de excavatie in forma de calota sferica (de polonic) formata in urma eroziunii si coroziunii 
montmilch - cunoscut si sub denumirea de lapte de pestera, este o formatiune ca o pasta alba, o substanta ce contine mai multe minerale in care predomina calcitul. Nu se afla in stare solida

P


pedala - o bucata de cordelina sau semicoarda folosita in urcarea pe coarda 
pestera - cavitate naturala subterana mai lunga de 5 metri
pestera activa - o pestera in care exista un curs de apa permanent
pestera temporar activa - o pestera in care exista un curs de apa temporar datorat precipitatiilor abundente
put - galerie verticala descendenta
pseudocarst - goluri si forme formate in roci necarstificabile

R


ramonaj - tehnica de depasirea a unor obstacole (de obicei verticale) realizata prin opozitie fata ce cei 2 pereti ai unei galerii
relief carstic - relief specific regiunilor cu roci solubile(calcar, sare, gips); inglobeaza forme exocarstice generate de actiunea de dizolvare si de circulatie a apei la suprafata 
resurgenta - locul unde apa iese dintr-o pestera

S

sediment - depozit petrografic care poate avea mai multe origini: detritica, chimica sau organica 
sedimentare - procesul fizico chimic de depunere si formare a sedimentelor 
silex - oxid al siliciului, nedizolvabil, ramanand in relief in galeriile pesterilor
sist - roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele
sorb - loc difuz, impenetrabil de pierdere a apei
speleotema - sinonim pentru formatiune
speologie - stiinta care se ocupa cu studiul pesterilor 
stagiu - perioada de timp in care un speolog se pregateste intr-o anumita ramura a speologiei. Ex: stagiu TSA nivel 1, initiator, etc 
stalactita - forma de depunere a carbonatului de calciu(calcit) prin picurare, formata pe tavanul pesterilor
stalagmita - forma de depunere a carbonatului de calciu(calcit) prin picurare, formata pe podeaua pesterilor

T

talveg - linia care uneste punctele cele mai adanci ale unui curs de apa sau ale unei vai
tandem - instrument ce incorporeaza atat clinometru cat si busola
telemetru - instrument electronic folosit pentru masurarea distantei bazat pe mai multe principii(ex: laser, ultrasunet)
topografie - stiinta care se ocupa cu masurarea suprafetelor de teren de dimensiuni reduse
TSA - Tehnica Speologiei Alpine; complex de tehnici utilizate de speologi pentru parcurgerea in conditii de securitate, indeosebi, a cavitatilor verticale 

Vvesta - este confectionata din chinga fiind prevazuta cu o catarama de reglare, folosita pentru intinderea bolocatorului de piept

Nici o pestera nu seamana cu cealalta. Toate se intrec in frumuseti dar si in provocari din cele mai diverse. Pentru ca explorarea unei cavitati sa fie cat mai placuta si cat mai sigura este nevoie de echipament adecvat. Echipamentele folosite in speologie sunt alease in functie de morfologia pesterii (pesteri verticale si/sau orizontale, active si/sau fosile, etc) si activitatea desfasurata. 

De mentionat este faptul ca aproape pentru fiecare echipament prezentat exista si alternative! Insa aici sugeram ce consideram noi ca este mai bine!

Astfel se face ca pentru parcurgerea unor pesterii orizonatale avem nevoie de un minim de echipament precum:

  • casca - cel mai important obiect al lungi liste de necesar pentru o experienta subterana
  • sisteme de iluminat - atat cel pe acetilena cat si cel electric (o frontala)
  • subcombinezonul speologic - salopeta de polar. In nici un caz a nu se folosi bumbac !
  • combinezonul speologic - salopeta de preferat dintr-un material impermeabil, rezistent si suplu astfel incit sa nu se agate usor in tirisuri
  • folia de supravietuire poate fi de importanta vitala in unele cazuri. Ea este de fapt un cearceaf de poliester care reflecta cca 90% din radiatiile termice. Este placat cu auriu pe o parte si cu argintiu pe cealalta. Rolul foliei este de a pastra constanta temperatura corpului prin micsorarea pierderilor de caldura atunci cind fata argintie este spre interior si cedarea de caldura atunci cind fata aurie este la interior
  • cisme de cauciuc - acestea sunt de preferat in detrimentrul bocancilor deoarece au o buna aderenta pe roca uda din subteran
  • ciorapi - trebuie sa fie cat mai caldurosi. Ciorapii din lina sunt preferati, insa magazinele de sport comercializeaza sosete speciale de ski care pot fi folosite. Mai sunt si ciorapii de neopren foarte buni pentru pesterile active.
  • manusi - acestea au roluri multiple - de a proteja speologul, a pastra caldura, dar si a impiedica depunderea de grasimi de pe mainii pe peretii pesterilor. In cazul pesterilor active se folosesc manusi de neopren .

 



Pentru ca parcurgerea verticalelor sa fie relativ usoara si fara incidente pe langa echipamentul enumerat mai sus este nevoie si de echipament TSA. Echipamentul de parcurgerea a verticalelor este compus dintr-un echipament colectiv - toata echipa il foloseste, precum si de un echipament individual - acel echipament pe care orice speolog ce doreste sa parcurga o cavitate verticala trebuie sa il aibe cu el. 

 

 

Echipamentul individual TSA se compune din:

  • ham speo
  • demirond - veriga rapida
  • poignee - blocatorul cu miner sau blocatorul de pedala
  • croll - blocatorul de piept
  • vesta
  • pedala
  • lonja dubla - se confectioneaza din coarda dinamica. Lonjele sunt componente extrem de importante ale echipamentului individual, ele facand legatura intre speolog si punctele de siguranta
  • 2 carabe fara siguranta
  • 1 caraba de frana
  • 2 carabe cu sigurantza
  • coborator cu role, numit si dressler

 

 Blocatorul de piept.

 Blocatorul de mana

Coborator,

AS Prusik desfasoara activitati in cadrul urmatoarelor departamente:

Tehnic 
Educatie si stiinta
Topografie
Relatii si Publicitate
Audio Video
Protectie a mediului subteran

 

 

TEHNIC

Acest departament a luat fiinta chiar de la infiintarea A.S.P.T. si este un departament fara de care o organizatie de profil speologic nu ar putea functiona in maxima siguranta.

Departamentul are in vedere doua directii: una este cea educativa, iar cea de-a doua este tehnica propriu-zisa practicata in speologie.

Pe linie educativa departamentul tehnic sustine lectiile teoretice din cadrul Cursului de Initiere in Speologie organizat in fiecare primavara de A.S.P.T., de asemenea Stagiul de Tehnica Speologica Alpina ( T.S.A.) organizat de Prusik in colaborare cu A.S. Exploratorii Resita in fiecare an la Comarnic (zona Caras), si nu in ultimul rand cursuri teoretice in cadrul clubului pentru membrii acestuia. Existand o stransa colaborare cu Federatia Romana de Speologie si participand la diferite stagii nationale si internationale departamentul este la curent cu noile tehnici aparute in acest domeniu.

Pe linie tehnica departamentul organizeaza in mod constant antrenamente fizice si tehnice pentru exersarea tehnicilor de parcurgere a pesterilor verticale cat si pentru mentinerea in forma a membrilor asociatiei.

Finalitatea acestor activitati din cadrul departamentului se regaseste in parcurgerea, echiparea, explorarea, cartarea, fotografierea cat si studierea cavitatilor verticale si orizontale.

T.S.A. inseamna atat tehnica de parcurgere a pesterilor orizontale cat si a celor verticale.

Scopul T.S.A-ului este de a face cat mai facila parcurgerea pesterilor si avenelor, singura conditie fiind cea de practicare in maxima securitate a acestor tehnici.

T.S.A-ul nu trebuie inteles ca fiind un scop in sine, ci ca un mijloc pentru a-ti atinge un scop.

sus    

PROTECTIE A MEDIULUI SUBTERAN

Pesterile sunt rezultatul actiunii unor factori de mediu de-a lungul a mii de ani, un mediu static in aparenta si totusi extrem de fragil si vulnerabil la prezenta umana, un mediu in care degradarile sunt ireversibile. Simpla patrundere a noastra in pestera determina cresteri de temperatura, scaderea umiditatii, perturbarea curentilor de aer, toate cu efecte mai mult sau mai putin grave asupra speleotemelor si faunei.

Activitatea departamentului de protectie a mediului subteran este o activitate de trezire a responsabilitatii si a constiintei in fiecare dintre noi, ca scopul cel mai eficient de a proteja o pestera. Fiecare speolog trebuie sa inteleaga cat este de important ca in explorarile sale sa lase cat mai putine urme, pe scurt sa nu duca nimic in pestera, sa nu ia nimic din pestera cu speranta ca vom lasa in urma ceva la fel de frumos cu ceea ce am gasit.

Fiecare pestera este unica in felul ei, necesita masuri specifice de protectie, de aceea regulile de protectie pentru fiecare sunt cu atat mai importante si toate astea pana la urma tot pentru placerea noastra de descoperitori si exploratori.

Indiferent cum actionam trebuie sa avem in vedere si cadrul legislativ existent, care trebuie respectat daca dorim sa realizam protectie.

sus    

EDUCATIE SI STIINTA

Inainte de a devenii un bun speolog, alpinist sau practicant al unor sporturi montane este necesar sa fi un bun excursionist si cunoscator al echipamentelor si tehnicilor utilizate in organizarea in bune conditii a expeditiilor si taberelor montane.

In cadrul acestui departament dorim sa va oferim informatii legate de echipament si de modul de utilizare al acestuia, precum si diverse cunostinte din domeniile: arheologie, biospeologie, carstologie, chiropterologie, climatologie, fotografie subterana, protectia mediului, salvaspo, TSA si topografie.

Incepem acum cu primi pasi - un mini dictionar al termenilor des intalniti in speologie precum si in clubul Prusik [aici]

De asemenea prezentarea echipamentului individual necesar unui speolog [aici]

Invata cat vrei si ceea ce doresti, dar intr-un mod corect fara a-ti face rau tie sau celor din jur si fara a distruge mediul inconjurator!

sus    

TOPOGRAFIE

Departamentul de topografie al Asociatiei Speologice Prusik Timisoara are ca obiectiv principal cartarea cavitatilor subterane.

Cartarea unei cavitati (pestera, aven) presupune "culegerea" datelor din teren - ridicari topografice - si folosirea acestora in vederea realizarii unei harti a pesterii. Harta realizata poate fi folosita in scopuri precum studii stiintifice, sistematizari, vizite, pentru orientarea celor ce doresc sa faca fotografie subterana etc.

De asemenea, o cartare bine facuta este un instrument de lucru de prima importanta cu ajutorul caruia exploratorul poate determina: zonele in care cavitatea prezinta sanse de continuare, posibilitatile de jonctiune cu o pestera vecina, eventualele locuri in care ar putea fi incercate dezobstructii, perimetrele in care s-ar putea efectua prospectiuni, si nu in ultimul rand pentru orientarea in pestera respectiva la turele viitoare.

Datele rezultate in urma studierii si cartarii unei cavitati sunt centralizate de Cadastrul pesterilor din Romania ce se afla la Institutul de Speologie Bucuresti.

sus    

RELATII SI PUBLICITATE

Prin dezvoltarea activitatilor asociatiei acest departament a aparut ca o necesitate fireasca.

Ca responsabilitati se pot trasa urmatoarele aspecte:

  • relatii stranse cu presa scrisa si audio-vizuala
  • relatii de parteneriat si schimb de informatii intre cluburile si asociatiile de profil precum si toate organizatiile responsabile cu protectia mediului din tara si strainatate
  • comunicare eficienta intre asociatie si organe de resort (Academia, Institutul de Speologie, Facultatea de Geografie si Istorie, Prefectura, Primarie, Consiliul Local, Consiliul Judetean, Politie, Pompieri, Salvare)
  • promovarea imagini organizatiei la orice manifestare de anvergura pe plan intern si international (congrese, expozitii, concursuri, lansari de carte).

 

sus    

AUDIO-VIDEO

Departamentul Audio – Video al Asociatiei Speologice Prusik Timisoara a luat nastere odata cu infintarea asociatiei. Principalul obiectiv al acestui departament este acela de a prezenta – atat populatiei intregi, care nu poate practica speologia sau nu cunoaste lumea subterana, cat si altor organizatii de profil speologic – complexitatea si frumusetea lumi subterane.

Cea mai usoara modalitatea pentru a se indeplinii acest scop este fotografia subterana. Acesta fotografie subterana este cu mult mai complexa decat fotografia de suprafata deoarece intervin o serie de factori cum ar fi : intunericul si umiditatea. Fotografia subterana poate fi impartita in doua mari categorii : fotografie documentara si fotografie artistica.

O poza documentara din pestera trebuie sa fie exacta, clara si sa arate complexitatea mediului subteran. Pentru a realiza o poza artistica in mediul subteran este nevoie de o tehnica mai speciala, sunt necesare surse de lumina suplimentare, precum si o regie de iluminare a obiectivului propus.

Finalitatea activitatii din cadrul departamentului audio – video se regaseste la finale anului cand asociatia organizeaza o expozitie de arta fotografica unde se pot admira lucrari din mediul subteran, atat poze artistice, prelucrari ale acestora pe calculator cat si filme documentar-artistice.

sus